Departamentul de Științe Fundamentale, Facultatea de Moașe și Asistente Medicale, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, România
Corespondeță: Cornelia-Aurelia Zugravu, Medic, Doctor, Conferențiar, Nurtiție și Igienă, dr_corinazugravu@yahoo.com
Rezumat
Legătura dintre nutriție și bolile cronice netransmisibile a fost intens studiată în literatura de specialitate, reieșind că managementul greutății și ingestia de alimente bogate în nutrienți au un efect pozitiv asupra prevenirii sau întârzierii apariției unor afecțiuni cronice precum obezitatea, care este binecunoscută ca factor de risc pentru leziuni cardiovasculare, diabet zaharat și chiar cancer. Problema principală ar putea fi faptul că relația cu alimentele nu este doar pentru supraviețuire și asigurarea unui combustibil pentru organism; în zilele noastre, are o semnificație socială sau chiar personală, ceea ce duce la o asociere dezechilibrată cu scopurile sănătoase ale alimentației, care pot avea urmări critice pe termen lung. Misiunea noastră ca medici este de a încuraja un stil de viață sănătos, de a educa pacienții cu privire la beneficiile unei alimentații riguroase și de a promova profilaxia prin alimentație a bolilor cronice netransmisibile.
Cuvinte-cheie: nutriție, boli cronice netransmisibile, diabet zaharat, infarct miocardic, cancer
Unul dintre cele mai importante elemente ale ecosistemului uman este reprezentat de hrană. A vorbi despre alimente și funcția lor profilactică, primară sau secundară, este un subiect foarte complicat. Și asta din cauza faptului că relația noastră cu alimentele este extrem de complexă, iar adesea factorii care intervin în alegeri și consum sunt subiectivi și pot părea ilogici. Desigur, mâncarea are o funcție de bază energetic-plastică, asupra căreia se fac multe studii, dar nu trebuie neglijată relația dintre hrană și elementele hedonice culturale, etnice și sociale. Cine poate consuma alimente dovedite a fi nesănătoase? Ei bine, oricine. Mai ales, când avem de-a face cu o zonă gri, unde nu există mâncare exclusiv proastă și mâncare exclusiv bună. Astfel de confuzii legate de alegerile „care ne fac rău” pot fi firești pentru nutriționiști, dar nu și pentru pacienți. În contextul abundenței alimentare, omul este hotărât să aleagă hrana într-o măsură mai mică datorită nevoilor fiziologice și mai mult determinat de apetit, context social, plăcerea provocată de hrană, amintirile cauzate de ingestia unui anumit tip de hrană sau de faptul că alegerea unui anumit produs îl face să-și declare apartenența la un grup etic sau religios sau să-și arate succesul social. De aici și problemele aproape de netrecut pe care le întâmpină medicii atunci când încearcă să schimbe obiceiurile alimentare ale unui individ. Și metodele, uneori mărginite de etică, de a-l determina pe pacient să-și îmbunătățească dieta. Referirile la aspectul fizic sunt adesea mai direct motivante decât referirile la boli viitoare ipotetice la care alimentația nesănătoasă poate contribui. Pentru că, nu-i așa, nimeni nu se îmbolnăvește grav mâine din ceea ce a mâncat astăzi, cu excepția, poate, a unei toxiinfecții alimentare.
Specia ne-a adaptat perfect la lipsuri, la foame, să acceptăm instinctiv alimente grase și dulci care aduc multe calorii, pentru că omul primitiv nu știa când va fi următoarea masă și își dorea cât mai multă energie atunci când avea acces la aceasta. Astăzi masa s-a terminat... două ore sau oricând vrem, dar influențele filogenetice sunt foarte greu de controlat. Să adăugăm la acest cadru extrem de complicat influențe genetice și epigenetice, studii ale căror concluzii sunt contradictorii, social media care preiau mesaje distorsionate din mass-media științifică și vom înțelege mai bine de ce strategiile nutriționale sunt greu de dezvoltat.
Este esențial să acordați o atenție deosebită nutriției. Și mă refer în mod specific la rolul nutriției în profilaxie. Pentru că astăzi, într-o lume care are 537 de milioane de oameni cu diabet zaharat, și în care obezii vor ajunge probabil la un miliard în 2030 la nivel mondial, în care Organizația Mondială a Sănătății spune că nici în Europa nu s-a putut opri creșterea galopantă a numărului persoanelor supraponderale, într-o lume în care principalul ucigaș sunt bolile netransmisibile, alimentația ne apare ca un pion de bază. Nutriția ocupă astăzi un loc atât de important tocmai pentru că este un compartiment care poate fi modulat, chiar dacă nu ușor, așa cum am arătat anterior. Deși corectarea lui nu asigura rezolvarea tuturor problemelor, practica aratand ca nici in obezitate nu poate fi folosita izolat, alimentatia ne poate ajuta intr-un numar enorm de afectiuni, dupa cum demonstreaza studii din ce in ce mai complexe.
Am menționat anterior bolile cronice, inamicul de bază al omului modern. Sunt întotdeauna condiții plurietiologice și printre factorii determinanți multipli găsim în mod regulat factori nutriționali. Asta nu înseamnă că alimentația, singură, poate înlătura întotdeauna aspectul bolii sau evoluția acesteia. Avem de-a face cu circumstanțe care au mulți actori, dar practic este util să intervenim cât mai puțin. Poate medicul să garanteze pacientului că, dacă nu mai consumă grăsimi saturate în cantități exagerate, va evita accidentele vasculare sau infarctul miocardic?! Desigur că nu. Dar șansele de a face aceste boli scad. Poate nu cu mult, dar chiar și un risc relativ mic poate însemna diferența dintre viață și moarte sau între o viață normală și o viață lungă cu un handicap major. Lucrurile devin și mai complexe în cazul neoplaziilor, boli eterogene cu un determinism multiplu și adesea neclar. Alimentația poate influența cancerul?! Numeroase studii spun că da. Merită să renunți la plăcerile gastronomice pentru a-ți reduce probabilitatea de a dezvolta o neoplazie peste mulți ani?! Aici răspunsul poate fi dat doar de persoana interesată, dar de multe ori nu evaluează corect riscurile pe care le implică o alimentație inadecvată. Din punctul meu de vedere, atunci când vorbim de un grup de boli cu implicații atât de mari, orice corecție comportamentală și nutrițională, oricât de mică, poate fi utilă chiar dacă are o contribuție minimă în prevenirea cancerului.
De asemenea, trebuie subliniat faptul că alimentația acționează insidios, atât pozitiv, cât și negativ. Cu excepția accidentelor ocazionale, precum indigestie sau infecții toxice, efectele nutriției se văd pe termen lung. Și pentru că vorbeam despre cancer, un cunoscut studiu de cohortă a arătat că un anumit tip de dietă poate influența pozitiv cancerele, dar efectele s-au manifestat după... 14-15 ani. Rămâne de văzut în ce măsură pacienții sunt dispuși să ia decizii pe termen lung, mai ales că mulți se așteaptă la rezultate imediate. Nu, alimentele nu sunt medicamente pe termen scurt. Dar efectele lor pe termen lung, fie că sunt bune sau rele, sunt garantate de studii binecunoscute, precum și de cunoștințe anecdotice. Desigur, alimentația poate contribui și la o longevitate de invidiat. Studiile arată că un deficit caloric modest, pe termen lung, poate avea acest efect. Nu toată lumea vrea să devină centenari. Bănuiesc, însă, că vor să trăiască toți anii vieții în sănătate și confort.
Cred că este de datoria noastră, ca medici, să folosim alimentația ca factor profilactic, pentru că știința nu doar a confirmat că poate fi utilă, ci și pentru că am reușit de multe ori să cuantificăm, în meta-analize, această contribuție, pentru ca fiecare să-şi poată face propria apreciere.
Anii de handicap cauzat de bolile cronice sunt foarte mulți și contribuie atât la scăderea substanțială a calității vieții, cât și la apariția unor probleme economice complexe la nivel individual și la nivelul sistemelor de sănătate. Atunci de ce nu am folosi nutriția? Frecvent, practicantul însuși o uită, dedicându-se tratamentelor medicinale. Desigur, acestea nu trebuie lăsate deoparte. Dar o abordare integrativă este extrem de utilă și uneori modificări minime ale dietei pot aduce avantaje profilactice majore.